0741677351
psihimed.doca@gmail.com
  • ACASĂ
  • DESPRE NOI
  • Ambulanță Privată
  • Cabinet Psihiatrie
  • Îngrijire la domiciliu
  • TMS
  • BLOG
  • CONTACT

Cum ne afectează ceilalți sănătatea creierului

Posted on 2 apr. la 2:01 pm
Niciun comentariu
Vizualizari: 306

Descoperă cum oamenii din jur influențează sănătatea creierului și starea ta mintală. Relațiile contează mai mult decât crezi.

Interviu cu Dr. Magda Doca despre traumă, relații și vindecare

De ce analizele de sânge nu explică tot ce ne doare ?

De multe ori, intrăm într-un cabinet medical căutând explicații pentru o oboseală care nu trece sau pentru o tristețe care pare să se fi așezat adânc în noi.

Facem analize. Verificăm vitamine. Încercăm diete.

Și totuși, ceva rămâne neschimbat.

Pentru că rareori ne punem întrebarea esențială: care este, de fapt, factorul declanșator al durerilor noastre corporale.

Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), publicat în 2023, mediul social influențează direct sănătatea mintală, iar calitatea relațiilor apropiate poate contribui decisiv la apariția sau prevenirea tulburărilor psihice.

V-ați pus vreodată întrebarea: cât din ceea ce simțim este direct influențat de oamenii cu care interacționăm frecvent?

Am discutat despre acest subiect cu Dr. Magda Doca, medic psihiatru, care privește dincolo de simptome și explorează, zi de zi,  legătura profundă dintre experiențele emoționale și sănătatea creierului.

Eliza Voaides: Doamna doctor, există tot mai mulți oameni care simt că nu viața în sine îi doboară, ci relațiile pe care le au. Este posibil ca cineva să ne afecteze creierul la nivel biologic?

Dr. Magda Doca:

Da. Și este important să înțelegem acest lucru fără a minimaliza realitatea.

Creierul nostru este extrem de sensibil la mediul emoțional în care trăim. Nu funcționează separat de relațiile noastre. Dimpotrivă, este modelat de acestea.

  • Într-un mediu sigur, creierul se dezvoltă armonios.
  • Într-un mediu tensionat sau abuziv, apar modificări reale în funcționarea lui.

Nu vorbim despre ceva „imaginar”. Vorbim despre biologie.

Potrivit unui studiu publicat în 2024 în Nature Neuroscience, expunerea îndelungată la stres social și respingere determină modificări structurale la nivelul creierului, printre care și reducerea materiei cenușii în regiunile responsabile de procesarea emoțiilor.

Asta înseamnă că experiențele relaționale nu sunt doar trăite, ci sunt înregistrate fizic în creier.

Cum ne „modelează” relațiile structura creierului

Eliza Voaides: Pare greu de crezut că o emoție poate deveni ceva fizic.

Dr. Magda Doca:

Și totuși, exact asta se întâmplă.

Cercetările recente arată că:

  • respingerea emoțională activează aceleași zone cerebrale ca durerea fizică;
  • interacțiunile negative repetate pot reduce materia cenușie;
  • sentimentul de „singurătate în doi” crește inflamația în organism.

Un studiu realizat de Stanford Medicine (2024) a arătat că persoanele care trăiesc în medii percepute ca fiind critice sau ostile prezintă niveluri crescute de inflamație sistemică.

În paralel, cercetări publicate în Social Cognitive and Affective Neuroscience confirmă că respingerea socială activează aceleași circuite neuronale ca durerea fizică.

Cu alte cuvinte: creierul nu face diferența între „mă doare sufletul” și „mă doare corpul”.

Relațiile toxice: de la suferință emoțională la boală

Eliza Voaides: Care este prețul real al unei relații toxice?

Dr. Magda Doca:

Este mult mai mare decât credem. O relație toxică înseamnă expunere constantă la stres, iar acest stres devine biologic.

Afecțiuni mintale frecvente:

  • tulburare de stres posttraumatic complex (C-PTSD);
  • depresie majoră;
  • anxietate generalizată și atacuri de panică.

Efecte asupra corpului:

  • boli autoimune;
  • afecțiuni cardiovasculare;
  • dezechilibre hormonale;
  • declin cognitiv prematur.

Trauma nu rămâne doar în minte, ci se imprimă în întregul organism.

Un studiu realizat de Harvard Medical School (2024) a evidențiat legătura directă dintre stresul emoțional cronic și declanșarea bolilor autoimune, precum tiroidita Hashimoto.

Trauma emoțională devine, în timp, boală fizică și neurologică.

De ce ne atrage negativitatea (și cum ne afectează)

 Creierul uman este programat să detecteze pericolul. Acest mecanism se numește bias de negativitate.

În trecut, ne ajuta să supraviețuim. Astăzi, ne poate afecta sănătatea mintală.

Se manifestă prin:

  • consum excesiv de știri negative;
  • doomscrolling;
  • focus pe „ce e mai rău”.

Efecte:

  • anxietate constantă;
  • hipervigilență;
  • epuizare psihică.

Un studiu realizat de University of California (2022–2024) a demonstrat că expunerea constantă la conținut negativ crește nivelul de cortizol și anxietatea percepută.

Practic, creierul este menținut artificial într-o stare de alertă.

Este important să înțelegem că:

  • relațiile sănătoase cresc echilibrul emoțional;
  • relațiile toxice cresc reactivitatea și stresul.

Când creierul rămâne „blocat”: soluția modernă este terapia TMS

Eliza Voaides: Ce facem când simțim că nu mai putem ieși din acest cerc?

Dr. Magda Doca:

Uneori, terapia clasică nu este suficientă, pentru că anumite circuite sunt deja afectate.

Aici intervine Stimularea Magnetică Transcraniană (TMS) o metodă non-invazivă, fără efecte secundare semnificative, care stimulează zonele cerebrale inactive.

Practic, ajută creierul să reînvețe starea de siguranță.

Studiile arată că TMS:

  • reduce gândurile negative repetitive;
  • îmbunătățește starea de spirit;
  • reechilibrează activitatea cerebrală.

Un meta-studiu publicat în JAMA Psychiatry (2025) arată că TMS este eficientă în reducerea simptomelor depresiei rezistente la tratament.

Studiul evidențiază:

  • îmbunătățirea conectivității neuronale;
  • reducerea ruminației;
  • reglarea activității în Default Mode Network.

Practic, TMS ajută creierul să iasă din tiparele disfuncționale.

Concluzie

Eliza Voaides: Ce mesaj aveți pentru cei care simt că s-au pierdut?

Dr. Magda Doca:

Oamenii cu care interacționăm frecvent ne influențează direct sănătatea mintală.

Un studiu amplu realizat de Harvard Study of Adult Development,  una dintre cele mai lungi cercetări longitudinale din lume, a demonstrat că relațiile de calitate sunt cel mai important predictor al sănătății și longevității.

Mai important decât:

  • banii;
  • cariera;
  • statutul social.

De reținut:

  • Relațiile influențează direct creierul
  • Trauma emoțională are efecte biologice reale
  • Negativitatea afectează sănătatea mintală
  • Creierul se poate vindeca

Dacă simți că suferința te copleșește, nu ezita să ceri ajutor specializat. Sănătatea creierului tău este importantă.

Programări

0743 078 463

Dr. Magda Doca

Medic primar psihiatru

Certificare clinică internațională în Stimulare Magnetică Transcraniană (TMS) – The Academy of Brain Stimulation

Post Views: 306
Articolul anterior
10 alimente pentru creier care îți cresc concentrarea
Articolul următor
Adevărul despre droguri și alcool la copii și adolescenți

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.
You need to agree with the terms to proceed

Articole recente

  • Ce este anhedonia și când devine un semnal de alarmă septembrie 9, 2026
  • Anxietatea socială: simptome, cauze și tratament august 20, 2026
  • De ce nu poți renunța la fumat? Cum poate ajuta TMS august 11, 2026
  • Tulburarea de personalitate narcisică: cum o recunoaștem și cum o tratăm iulie 21, 2026
  • Menopauza și sănătatea psihică: când hormonii schimbă mai mult decât corpul iulie 7, 2026

Link-uri utile

  • Termeni și Condiții
  • Politică de Confidențialitate
  • Politica privind Cookie-urile


Contact

psihimed.doca@gmail.com
0741 677 351
Str. Frunzei NR. 9, Complex Flora, Galati
Facebook
Instagram
WhatsApp
© PSIHIMED DOCA.
Web Design by
WebSketch Icon
WebSketch Agency